Elisabeta Pavel s-a născut în anul 1921, în satul Girișu Negru, județul Bihor. La 19 ani s-a stabilit în București, după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, ca menajeră.
A fost descoperită de folcloristul Harry Brauner, pe când cânta la petrecerile bihorenilor veniți și ei la muncă în Capitală, și o ajuta pe Elisabeta Pavel să înregistreze câteva zeci de melodii din spațiul bihorean la Institutul de Etnografie și Folclor.
Elisabeta Pavel impresionează atât prin voce cât și prin autenticitatea și interpretarea pieselor, astfel că este invitată să înregistreze și să colaboreze cu Radiodifuziunea Română și cu câteva orchestre și ansambluri bucureștene, între care și celebra Orchestră populară “Barbu Lăutaru”, perioadă în care va lansa superbele melodii devenite șlagăre:
- Bună dimineața, nană,
- Tragănă, nană, tragănă,
- Adă, Doamne, trenu-n gară,
- Mers-o badea la Tinca.
A cântat și a întreținut relații de prietenie cu Ileana Constantinescu, Achim Nica, Felician Fărcașu, Lucreția Ciobanu, Ileana Sărăroiu, Ion Cristoreanu, Ana Pop Corondan, Emil Gavriș, Alexandru Grozuță etc., unii mai tineri decât ea, care au avut-o ca model și i-au purtat peste timp o vie recunoștință și admirație.
În 1968 se stabilește la Oradea ca solistă în Orchestra populară “Crișana”, căreia i-a adus un spor de celebritate și calitate. Aici, va cânta cu Traian Hurgoi, Maria Haiduc, Elvira Lerințiu, Florica Ungur, dar și cu mult mai tânărul Vasile Iova, un talent deosebit, care îi va păstra o amintire deosebită și cu a cărui familie era într-o relație aparte.
S-a stins din viață în 16 mai 1972, fiind înmormântată în satul natal, Girișu Negru, lăsând în urmă un model interpretativ greu de egalat.
