Barbu Lautaru s-a născut în 1780 la Iaşi. A fost un cântăreț și cobzar moldovean, care s-a bucurat de o faimă devenită legendară, urmaș al unei vechi familii de lăutari.
De la tatăl său a moştenit o comoară preţioasă de cântece care desfătau societatea ieşeană în primele decenii ale secolului trecut, în special baladele, ce istoriseau faptele pline de vitejie ale moldovenilor.
Barbu Lautarul şi-a alcătuit taraf propriu vreme ce aflăm şi a pornit în târgul Iaşilor să colinde meleagurile tatălui său, câştigându-şi un renume ce i-a asigurat starostia în jurul anului 1804.
Staroste al lăutarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lautaru a fost unul dintre acei mari cântăreți populari români care, prin creația și felul lor de interpretare, au contribuit la formarea și îmbogățirea muzicii populare de tip lăutăresc, născută din îmbinarea elementelor de muzică populară românească cu elemente ale muzicii orientale, ale romanței ruse și elemente occidentale.
A întreprins numeroase turnee prin țările românești, inclusiv și prin Basarabia (la Chișinău și Telenești), cântând în hanuri, grădini publice, la baluri, petreceri populare şi particulare.
„La o recepţie organizată la vistiernicul Alecu Balş, Franz Listz la întâlnit pe faimosul Barbu Lautaru, al cărui taraf era format dintr-o vioară, un nai şi o cobză.
Ascultându-l pe acest neîntrecut virtuoz popular, Franz Listz a fost atât de impresionat de interpretarea lăutarului încât a exclamat „Ah, cât e de frumos!”, şi punând un pumn de galbeni în paharul lui Barbu, a ciocnit paharul pentru bucuria acelei întâlniri şi în semn de admiraţie, Listz a trecut apoi la pian să-i arate şi el ce poate face la acel instrument, cântând o muzică pe care boierii n-o înţelegeau.
Dar Barbu Lautaru a înţeles-o, a înregistrat-o în cap şi apoi a reprodus-o la vioară, fără să uite nimic, nici trilurile, nici arpegiile, nici variaţiile cu notele repetitive, nici acele adorabile treceri din ton în semiton.
Listz a venit la Barbu Lăutaru şi l-a sărutat, luându-şi rămas bun de la un mare artist popular”.
Barbu Lautaru moare la Iași, la aproape 80 de ani.