Rodica Dima s-a născut la Timişoara, la 22 mai 1942. Talentul l-a moştenit de la părinţi: mama studiase vioara şi acordeonul, iar tatăl, balalaică. Mătuşa ei, Aurelia Fătu Răduţu, i-a remarcat de mică înclinaţia şi aptitudinile pentru cântecul popular încurajând-o să-şi asculte îndemnul inimii. Primul contact cu scena l-a avut la Clubul CFR din Timişoara la vârsta de 13 ani.
A urmat studiile Liceului de Muzică “Ion Vidu” din Timişoara, secţia canto, având-o ca prima îndrumătoare în formarea ei ca interpretă pe profesoara N. Dobrojenski. Pregătirea profesională şi-a continuat-o şi cu Adriana Ciuciu şi Gabriela Gunea, soliste ale Operei Române din Timişoara.
Rodica Dima a devenit elevă la Liceul de Muzică în anul 1957, iar trei ani mai târziu a participat la Festivalul Tineretului de la Bucureşti unde a obţinut premiul I. Acest lucru i-a prilejuit debutul la Televiziunea Română.
Rodica Dima s-a numărat printre primele soliste ale Orchestrei populare “Doina Banatului” din Caransebeş, unde şi-a petrecut ucenicia şi unde a avut fericitul prilej de a cânta alături de solişti consacraţi ai cântecului popular din anii 1960: Maria Tănase, Lucreţia Ciobanu, Angela Moldovan, Ion Luican, Maria Lătăreţu, Ion Cristoreanu, invitaţi de onoare ai dirijorului şi directorul orchestrei din Caransebeş, Nicolae Perescu.
în perioada 1979 – 1989 Rodica Dima a revenit la Timişoara unde şi-a continuat activitatea artistică prin colaborări cu cele mai renumite orchestre din ţară: filarmonicile populare din Arad, Cluj, Bistriţa, Oradea, Zalău. În anul 1983 a imprimat un disc format mare (L.P.) alături de Orchestra populară a Filarmonicii din Arad, condusă de George Miţin Vărieşescu. Violonistul Virgil Muzur, partener de viaţă în acea perioadă, susţine părţile solistice instrumentale. Colaborările Rodicăi Dima s-au extins şi în Banatul sârbesc mai ales cu ansamblul “Bororvo”.
Glasul său cristalin frumos timbrat, calităţile interpretative, stilul autentic abordat şi nu în ultimul rând valoarea repertoriului, au făurit artistei Rodic Dima un loc binemeritat în rândul interpreţilor bănăţeni.
Artista s-a stins în data de 12 mai 2017.
În 1963 înregistrează la Radio Timişoara primele sale melodii, printre care doina Pe valea Boşneagului şi cântecul Nu ştiu, bade, ce-i cu mine, acompaniamentul aparţinând unei formaţii conduse de violonistul Simion Stan.
Din acelaşi an datează şi colaborarea cu Orchestra populară Radio Bucureşti, realizând, sub bagheta dirijorului George Vancu, şi sub îndrumarea lui Gelu Stan şi Moise Belmustaţă, înregistrarea unui valoros repertoriu de cântece, cules de Rodica Dima din satele bănăţene, spaţiu geografic drag inimii sale.
Rodica Dima se remarcă şi prin cele patru discuri single şi un disc mare realizat împreună cu soţul ei, virtuozul violonist Virgil Muzur, disc editat de Electrecord în 1983, acompaniaţi fiind de Orchestra populară a Filarmonicii din Arad, dirijată de George Miţin Varieşescu.
Un repertoriu păstrat cu grijă în fonoteca Radio Timişoara este format din melodiile:
- Pe Valea Boşneagului,
- Iar m-ajunge patima,
- Omul bun n-are noroc,
- Stau în casă singurea,
- Spune măiculiţă, spune,
- Bate vântule cât poţi,
- Are mama doi feciori,
- Busuiocul din Banat. .. și multe altele.
