Sfântul AndreiNoaptea Sfântului Andrei:

Zgomot trist în câmp răsună!
Vin strigoii, se adună,
Părăsind a lor secrii.
Voi, creștinelor popoare,
Faceți cruci mântuitoare,
Căci e noaptea-ngrozitoare,
Noaptea Sfântului Andrii!”

Vasile Alecsandri, Iaşi, 1857

Dacă în prima zi a lui brumar, se sărbătorește reîntâlnirea cu sufletele celor dragi trecuți în neființă, de Ziua Morților sau Luminația, cum este cunoscută în zona de Vest și Nord Vest a României, în noaptea de Sfântul Andrei ordinea cosmică este răsturnată și lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea spiritelor rele.

Denumită și Noaptea Strigoilor, ziua Lupului sau Godinetul șchiop, noaptea zilei de 30 Noiembrie a dat numeroase superstiții care au devenit apoi obiceiuri. În calendarul popular sărbătoarea mai este denumită și Sântandrei Cap-de-Iarnă.

În cultura tradițională românească, spiritele morților se manifestă printre cei vii în perioada marcată de zilele de ajun a două sărbători mari: Sfântul Gheorghe (22 aprilie) și Sfântul Dumitru (25 octombrie). Perioada de maximă activitate este în ajunul Sfântul Andrei (29 noiembrie) moment care marchează și începutul sezonului rece.

Sfârșitul toamnei este serbat la 30 noiembrie, cu unul dintre cele mai mari ajunuri ale calendarului popular. Dacii venerau Lupul, avându-l ca simbol pe steagul lor de luptă, sărbătorindu-l în ajun și în ziua respectivă.  Legendele spun ca acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei și că cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peștera care i s-a oferit ca adapost.

Există superstiția că în această noapte lupul îşi poate îndoi gâtul, “își vede coada”, devine mai sprinten şi prada nu-i mai poate scăpa nicicum. Tot acum spiritele morților favorizează divinația și toate actele magice. Este un timp nefast în care strigoii ies din cimitire şi pocesc oamenii, le sug sângele, leagă sau iau potența bărbaților, “strica” taurii, fură sporul vitelor, se joacă cu urșii și lupii.

În ajun de Sfântul Andrei și ziua de 30 noiembrie este interzis să se lucreze în casă. Se spune că Sfântul Andrei împarte lupilor prada pentru iarna ce vine. Nu este bine să mature, să dai gunoiul afară din casă, să nu dai cu împrumut nimic și nici măcar să nu dai de pomană. Făcându-se semnul crucii, se unge cu usturoi poarta, ferestrele, ușile, clanțele, hornurile, scările, boii și vacile la coarne, cleștele, mobila și toporul.

La țară se astupă hornul sobei, fereastra și pragul ușilor, pentru a îndepărta strigoii. Se consumă usturoi, se unge cu el pe frunte, pe piept, pe spate, pe la încheieturile trupului. Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în casă, toate oalele și cănile trebuie întoarse cu gura în jos. Sunt cunoscute de asemenea, din diferite zone ale țării, practici de previziune meteorologică pentru anul care va veni, astfel de Sfântul Andrei se folosesc 12 cepe aferente fiecărei luni ale anului, puse la loc sigur şi lăsate până la Crăciun. Cepele care s-au stricat indică lunile ploioase ale anului. Cele încolțite profețesc luni favorabile rodului.

La Sântandrei se consumă Covașa, o băutură fermentată rituală preparată din mălai și făină sau din mălai de porumb sau mei, mai ales în zona de est a țării. Covașa se împărțea la vecini pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos. În Moldova se credea că fiecare om trebuia să bea covașă, în această zi, pentru a fi ferit de strigoi.

De asemenea de Sfântul Andrei, fetele făceau un colac din aluat dospit în mijlocul căruia puneau un cățel de usturoi. Colacul astfel preparat era lăsat timp de o săptămână la loc călduros. Dacă usturoiul încolțea, fata avea noroc. O altă metodă de a aprecia viitorul era cea în care se măsurau 9 ceșcuțe de apă într-o strachină care se punea la icoană. A doua zi se verifica nivelul apei: dacă era mai multă, măcar cu o picătură, fata respectivă era norocoasă.

Tot în ajunul Sfântului Andrei, cei ai casei pun grâu la încolțit. Dacă până în seara Anului Nou grâul va crește înalt și frumos, anul viitor va fi îmbelșugat. Se pregătesc bucate cu mult usturoi, se pune un ram de măr sau de vișin în apă, iar dacă înflorește până la Sfântul Vasile, este semn că anul următor va fi un an rodnic.

Sfântul Apostol Andrei este primul dintre ucenicii lui Iisus, numit astfel şi „cel întâi chemat”. În ziua în care Iisus a venit la Iordan şi a fost botezat de Sf. Ioan, acesta din urmă le-a spus celor prezenți că Iisus este Mântuitorul cel așteptat, Fiul lui Dumnezeu.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 1997 l-a proclamat pe Sfântul Andrei drept “ocrotitorul României”. Mai mult, în 2001 a hotărât ca ziua de 30 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Andrei, să fie cinstită ca sărbătoare bisericească națională a României. Astfel, exact înainte cu o zi de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, care aniversează formarea statului național unitar, poporul român are și o zi națională creștină, în care este prăznuit cel căruia i se datorează formarea sa ca popor creștin.