Ioana Radu, pe numele ei adevărat Eugenia Braia, a fost o cântăreață de muzică populară și romanțe, născută la 17 februarie 1917.

Ioana Radu a învățat să cânte de la trei lăutari de meserie: Ion al lui Tache, Gheorghe al lui Gaga și Limbă, tocmiți de părinții acestuia să cânte la cârciuma “La ieftinirea traiului”.

A urmat liceul la Craiova, unde profesoara de muzică a îndrumat-o să-și dezvolte gustul pentru romanță.

Sora Maria a ajutat-o pe Ioana Radu să ajungă la un concurs al Societății de Radiodifuziune, unde, au ieșit două câștigătoare: Eugenia Braia, și Eugenia Nedelea, cunoscută sub numele de scena Rodica Bujor.

În 1947 violonistul Grigoraș Dinicu a fost sărbătorit la Ateneul Roman, la împlinirea a 40 de ani de cariera; în acest spectacol festiv, Ioana Radu a cântat alături de Maria Tănase, Rodica Bujor, Fănica Luca și Ion Luican, acompaniată de orchestra Barbu Lăutaru, ce avea 80 de instrumentiști.

În 1961, mașina cu care se deplasa într-un turneu a fost implicată într-un accident, accident din care Ioana Radu a rămas cu picioarele imobilizate, având nevoie de cadru pentru a se putea deplasa.

Spectacolul de adio a decis sa îl dea la Timișoara, Arad și Cluj, amintindu-și de cuvintele Mariei Callas: “Mai bine să fii regretată, decât compătimită”.

La 70 de ani, în februarie 1987, a fost sărbătorită într-un mare concert organizat de Florentina Satmari, la Sala Radiodifuziunii Române, cu fast și emoție ca pentru o mare artistă.

După o viață tumultoasă, înconjurată de nenumărați prieteni și admiratori, adulată de public, a murit într-o cumplită singurătate, la 19 septembrie 1990.

Discografia cântăreței Ioana Radu cuprinde discuri de gramofon, viniluri, casete audio, CD-uri, DVD-uri, ce prezintă înregistrări realizate la casele de discuri:

  • Odeon,
  • Electrecord,
  • Intercont Music,
  • și la Societatea Română de Radiodifuziune.

În anul 2007 ziarul Jurnalul Național scoate un Compact Disc, intitulat Muzică de colecție nr. 24, ce conține următoarele piese ale artistei Ioana Radu:

  • Cine te-a făcut pe tine? [Tudorițo, nene]
  • Inimă, de ce nu vrei să-mbătrânești? (romanță)
  • Draga mea, fă-ți calea-ncoace!
  • Și-am o mândră mititică
  • Cine mi te-a scos în cale (romanță)
  • În noaptea de Moș Ajun
  • De-ai fi om și te-ai pricepe
  • Și cu cât mă duce gândul [Car frumos cu patru boi] (romanță)
  • La puțul cu cinci izvoare
  • Maică, urâtul mă cere
  • Ce folos de-așa câmpie
  • Dorule și-o boală grea
  • De cine dorul se leagă
  • Te rog să uiți că te-am iubit (romanță)
  • Spune măiculiță, spune
  • Pădure și iar pădure
  • E Rița fecioara cu ochii șprințari [Țiganca] (romanță)
  • M-a-mbătrânit supărarea
  • Lasă-mă să pătimesc!

Ion Luican, interpret de folclor spunea despre Ioana Radu: Nu poţi vorbi despre Ioana Radu fără să spui şi despre Romanţă, romanţa noastră strămoşească. În adevăr, atât de bine, atât de mult s-a identificat această artistă, această mare artistă, care este Ioana Radu, cu romanţa noastră, încât, pe drept cuvânt, unul dintre prietenii noştri a supranumit-o «Regina Romanţei». Vocea ei caldă, timbrul plăcut, frazarea perfectă şi talentul înnăscut cu care a fost înzestrată această fiinţă umană, fac tot farmecul audierii celui ce o ascultă. A cântat ea, cu aceeaşi artă, şi cântecele populare: sârbe, hore, doine şi alte cântece, dar vocea ei pare că a fost «croită», în mod expres, pentru romanţă. (…).”


A fost distinsă cu titlurile Artist emerit (1957) și Artist al poporului (1964).

Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, solistei lirice Ioana Radu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.

În anul 1968 i se acordă medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, pentru bogata sa activitate de solistă de muzică populară și romanțe.