Grigore Kiazim s-a născut la data de 12 februarie 1913, în localitatea Măcin, județul Tulcea, într-o familie mixtă din punct de vedere etnic: mama de naționalitate română, tatăl de naționalitate turcă.
A învâțat să cânte de la Gheorghiţă Lăutarul, muzicantul Măcinului, şi asculta captivat la radio virtuozi ca Grigoraş Dinicu şi Nicolae Buică.
Grigore Kiazim a fost printre primii cobzari din România care, încă din anii 1930, alături de jocuri dobrogene și piese din folclorul turc, s-a remarcat prin interpretarea pieselor la mandolină, lucru care a dus la colaborarea cu redacția de folclor a Societății de Radiodifuziune în 1934.
Grigore Kiazim este primul cobzar angajat în Ansamblului „Ciocârlia” în 1950 și respectiv Ansamblul „Rapsodia Română” în 1971.
A cântat alături de artiști ca Ion Luican, Marcel Budală, Alexandru Grozuţă, Ştefan Lăzărescu, Melu Florescu, iar în perioada 1973-1975 își formează propriul taraf specializat pe muzica tradițională a comunităților etnice din Dobrogea: români, turci, tătari.
La cobză, banjo, mandolină sau chitară, Grigore Kiazim a încântat publicul până la moartea sa, pe 2 iunie 1989.
Discografia instrumentistului Grigore Kiazim cuprinde discuri de gramofon, viniluri, benzi de magnetofon, CD-uri, ce conțin înregistrări efectuate la Casa de Discuri Electrecord, Editura Casa Radio și la Societatea Română de Radiodifuziune.
Prima înregistrare a fost efectuată în 1953 la Radiodifuziunea Română, pe bandă magnetică, acompaniat de Orchestra de muzică populară Radio și dirijorul Nicu Stănescu.
Pe compact discul “Să-mi cânți cobzar bătrân” apărut în 2011, Grigore Kiazim apare alături de alți mari instrumentiști: Ion Zlotea, Marin Cotoanță, Ion Păturică, Nicolae Păsnicuțu, Ion Strâmbeanu, Ion Șerban, având 3 melodi:
