Maria Tănase s-a născut în București, pe 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor.  La vârsta de 8 ani, Maria Tănase a pășit pe scena pentru prima data, în fața publicului de la Căminul Cultural din cartier, la serbarea care marca sfârșitul anului școlar.

Maria Tănase a crescut înconjurată de cântece. Asculta doinele muncitorilor din grădina tatălui, cultivator de legume și flori, doine pe care le reproducea părinților acasă. Uneori se ascundea în cimitir și asculta bocetele bătrânilor. Prima melodie pe care a cântat-o oamenilor avea sa fie bocetul unchiului său ce-și pierduse soția.

Fiind sigură pe calitățile ei vocale reușește la 21 de ani să se angajeze la Teatrul de Vară Cărăbuș, condus de marele actor Constantin Tănase, pe care l-a cucerit cântând o doină.

La 25 de ani, Maria Tănase era o voce care se auzea peste tot în România. Își câștigase deja notorietatea la Viena, oraș unde imprimă primele cântece populare la Casa de Discuri “Columbia”, având un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete.

Debutul propriu-zis a avut însă loc o dată cu prezentarea unui program radiofonic de piese folclorice, în cadrul programului de cântece românești “Ora satului” în data de 20 februarie 1938, care a inclus melodiile “M-am jurat de mii de ori”, “Ce-i mai dulce ca alvița”, “Cine iubește și lasa”, “Geaba mă mai duc acasă”, “Marie și Mărioara”, “Când o fi la moartea mea”.

Începând cu 1939 se deschide activitatea internațională a talentatei interprete. Maria Tănase și Grigoraș Dinicu sunt desemnați “ambasadori ai muzicii populare românești” la expoziția internațională de la New York.

În octombrie 1940, Maria Tănase a oferit un recital de muzică populară publicului din orașul Focșani, după care regimul legionar i-a interzis orice activitate artistică.

După luni de “absență artistică”, vocea ei s-a făcut din nou auzită la posturile de radio. În martie 1941, Maria Tănase întreprinde un turneu artistic în Turcia unde cântă cu prilejul inaugurării Teatrului de vară “Taxîm” de la Istanbul, unde fost ovaționată. A susținut recitaluri la Radiodifuziunea din Ankara, în urma cărora, președintele Turciei i-a oferit un post de cercetătoare la “Institutul Etnografic” din Istanbul și cetățenia de onoare a Turciei.

Tudor Arghezi scria că nici diavolul nu calcă silabă românească și cântarea ca Maria Tănase, iar Sadoveanu spunea că se regăsește cu tot ce e mai bun în el în toate melodiile ei.

Cântecele maramureșene („horile”) Tulnicul, Toderel și Doina din Maramureș sunt preluate de Maria Tănase din repertoriul Victoriei Darvai, una din elevele și sursele de inspirație ale artistei.

În anul 1963, Maria Tănase află în timpul unui turneu că suferă de cancer la sân și că trebuie să se opereze de urgență.

Ultimul spectacol susținut de Maria Tănase a fost la Hunedoara. Răpusă de boală, Maria Tănase moare câteva zile mai târziu, la nici 50 de ani, pe 22 iunie 1963, în casă natală.

Maria Tănase a fost supranumită Pasărea Măiastră și Regina cântecului românesc.

Maria Tănase a colaborat cu trei case de discuri, Columbia, Electrecord și Lifa Record București, însă a înregistrat atât cu Radio România cât și cu Institutul de Etnografie și Folclor “Constantin Brăiloiu”.

A înregistrat aproximativ 100 de melodii pe ebonita, cele mai multe cu casa de discuri Columbia, alte aproximativ 100 de melodii pe vinil și trei albume pe compact disc, însușind 62 de melodii, cu Electrecord.

Alături  de Radio România și Institutul de Etnografie și Folclor “Constantin Brăiloiu”, Maria Tănase a înregistrat peste 100 de melodii.

Din 1994 și până în prezent au apărut pe piață următoarele albume cu Maria Tănase:

  • 1994 – Maria Tănase (Vol.1)
  • 1997 – Maria Tănase (Vol.2)
  • 2000 – Maria Tănase (Vol.3)
  • 2000 – Malédiction d’Amour
  • 2001 – Ciuleandra
  • 2002 – Magic Bird – The Early Years
  • 2005 – The Best Of Maria Tănase
  • 2005 – Maria Tănase
  • 2005 – East meets East
  • 2008 – Maria Tănase, Vol. 1 – Folk Romanian Songs, Recordings 1936-1939
  • 2008 – ‘Part 1, Muzică de Colecție’
  • 2008 – ‘Part 2, Muzică de Colecție’
  • 2009 – Maria Tănase, Vol. 2 – Folk Romanian Songs Volume 2 – Recordings 1953-1957
  • 2009 – Maria Tănase, Vol. 3 – Folk Romanian Songs Volume 3 / Recordings 1955-1958
  • 2009 – ‘Discul de aur’
  • 2010 – Maria Tănase, Comori ale muzicii românești
  • 2011 – The Best Of Maria Tănase, 2CD’s
  • 2012 – The Best Of Maria Tănase, Vol. 2
  • 2012 – The Best Of Maria Tănase, Vol. 3 (Inedite)

În luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a propus decorarea artistei Maria Tănase cu Ordinul Muncii cls. a III-a. În anul 1955 a fost distinsă cu Premiul de Stat, iar în anul 1957 a primit titlul suprem de Artist emerit.

În 1965 Maria Tănase este distinsă post-mortem cu „Grand prix du disque” (Marele premiu al discului) decernat de Academia Charles Cros din Paris pentru discul „Un soir à Bucarest avec Maria Tănase” editat la casa de discuri „Le Chant du Monde”, pe care au apărut cele patru cântece interpretate în franceză („Doïna”, „Danse montagnarde”, „La malédiction d’amour”, „Tiens, tiens, tiens et nà”) și alte patru în română.