Obicei de Boboteaza - SteagulObicei unic în România, Steagul se sărbătorește doar în comuna dâmbovițeană Morteni.

Obiceiul constă în împodobirea unor prăjini de aproximativ 14 metri cu batiste cusute manual de fetele nemăritate, batiste denumite geavrele, motiv pentru care mulți cunosc această sărbătoare sub numele de Geavrele.

Prăjinile sau steagurile sunt împodobite și cu bete, panglici de cânepă lungi de trei, patru metri țesute în război de către femeile comunei, create pentru prinderea geavrelelor de steag.

Împodobirea continuă cu ciucurii din lână, viu colorați, dar și cu panglici de mătase. În capătul prăjinei se așează o cruce din lemn și busuioc.

Obicei de Boboteaza - Iordanire

Sărbătoarea steagului simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească.

De aceea, toţi sătenii trebuie iordăniţi, adică ridicaţi pe sus de flăcăi, numiți Stegari.

Tinerii împodobesc prăjinile cu panglici de cânepă ţesute în razboi de către femeile comunei şi folosite pentru prinderea geavrelelor de steag.

Steagul trebuie împodobit cu cel puțin 1000 – 1500 de geavrele.

Stegarii sunt tineri necăsătoriţi, serioşi şi cinstiţi, constituiţi în patru cete, reprezentând cele 4 sate ale comunei Morteni: Morteni, Branişte, Băjenari şi Florica.

Timpul maxim în care ei pot activa în cadrul unei cete este de 7 ani.

De asemenea, se poate spune că stegarii poartă un fel de uniformă, la care reprezentativă este cămaşa, peste care se petrec, în formă de X, bete ţesute în război.

De Bobotează, în mijlocul satului se adună tinerii, ce așteaptă venirea preotului care binecuvântează atât apele cât și geavrelele, după care merg să sfințească fiecare gospodărie din comună.

Se spune că cine nu primește Stegarii va avea un an plin de ghinioane, astfel că gospodarii îi așteaptă cu cele mai alese bucate sau cu bani.

Grupul de feciori este însoțit de un preot care rostește Iordanul, iar cei care poartă numele Ion sunt felicitați.

Seara se termină cu o petrecere de care se vor bucura mai ales tinerii din această localitate.

După 8 ianuarie se desfac geavrelele care sunt date înapoi fetelor, iar prăjinile se țin în podul unor case, până în ajun de Crăciun când sunt aduse iar la biserică și sfințite.