Rodica Bujor s-a născut pe 30 iulie 1914 în comuna Voinești, județul Dâmbovița. Încă de mica a fost înconjurată de cântecul național local și încă aflată pe băncile școlii a reușit să-și formeze un repertoriu de muzică lăutărească.

Cel ce a descoperit talentul acesteia este George Enescu, care a prezidat un concurs organizat la Radio București. Tot George Enescu este și cel care a sugerat ca numele ei să fie Rodica Bujor “cum sunt bujorii din obraji”.

Sfaturile lui George Enescu, lecțiile de canto cu Valentina Crețoiu, turneul în Italia (1941) unde s-a perfecționat în tehnica liedului cu Marcela Magna și grija de a-și păstra repertoriul țărănesc de la Voinești au propulsat-o pe Rodica Bujor, pe numele ei real Eugenia Nedelea, în prima generație de mari interpreți, alături de Maria Tănase sau Maria Lătărețu.

Rodica Bujor a debutat la Radio București în 1938, cu orchestra lui Vasile Julea, formația restaurantului Coșna-Cireșoaia, peste drum de restaurantul Neptun, unde cânta Maria Tănase.

Printre cei care o inspirau se numără Maria Tănase, Ion Luican „profesorul” romanței (cum îi spunea Rodica Bujor), Cristian Vasile, Jean Moscopol și Petre Gusti.

Rodica Bujor a cântat până la vârsta de 70 de ani, chiar dacă se pensionase cam devreme pentru o solistă de muzică populară.

A murit la 81 de ani, în 2 noiembrie 1995 în București, dar a fost înmormântată în cimitirul din satul dâmbovițean Voinești.

Rodica Bujor a colaborat de-a lungul carierei cu mai multe case de discuri, Odeon, Columbia și Electrecord.

Cele mai multe înregistrări au fost cu casa de discuri Electrecord.

Mărioara Murărescu a selectat din discografie artistei Rodica Bujor 21 de piese pentru colecția “Mari interpreți de folclor”:

  • Pelin beau, pelin mănânc
  • I-auzi valea cum mai sună
  • Dă Doamne, și omului
  • De-aș trăi ca bradu’n munte
  • Bate vântu’ vinerea
  • Mai ino seara pe la noi
  • Inimă cu venin mult
  • Leliță Ioană
  • Piatra, piatră
  • De la moară pân’ la gară
  • Tudorițo, nene
  • Lasă-mă să pătimesc
  • Di, di , di murgule, di
  • N-am să trăiesc cât pământul
  • Ridică, mândro, perdeaua
  • Car frumos cu patru boi
  • La puțul cu cinci izvoare
  • Geaba-i lună, geaba-i stea
  • M-a mânat mama la vie
  • Anicuța neichii dragă
  • Dealu-i deal și valea-i vale.

Rodica Bujor a fost decorată cu medalia Ordinul Meritul Cultural, clasa a IV-a în anul 1968 pe numele Rodica Georgescu