Fuga Lolelor, o tradiție săsească ce datează din secolul al XVII-lea, are loc în ultima duminică din ianuarie sau în prima din februarie.
În 2007 în Agnita a avut loc o prezentare a întregului eveniment, ca un an mai târziu să se înființeze Asociația Bresla Lolelor, asociație ce și-a propus ca în ediția de anul acesta să ducă tradiția din Cetatea Agnita și în centrul Sibiului.
În trecut breslele își alegeau noul conducător, iar evenimentul era marcat de predarea lăzii de breaslă de la vechiul staroste la noul staroste.
În prezent lada de breaslă este doar un simbol, în trecut aceasta conținea cele mai importante obiecte ale conducătorului (acte, liste cu ucenici, statutul, steagul, avuția etc.).
Ritualul predării lăzii de zestre îmbrăca forma unei procesiuni: agnițeni de origine germană, membrii ai breslelor, erau cunoscuți sub numele de Lole, personaje mascate menite să protejeze ritualul de înmânare a lăzii și alaiul de spiritele rele prin zgomot.
Fuga Lolelor este o sărbătoare cu multe variante și obiceiuri, de la sat la oraș, în funcție de comunitate și de zona.
În comunitățile din Transilvania, Lolele la sași sau Fărșangul la maghiari, se țineau în perioada dintre Bobotează și Miercurea Cenușii, înainte de lăsata secului, marcând simbolic pregătirea pentru începerea noului an agrar.
Costumul Lolelor este reprezentat de o îmbrăcăminte albă, cu margini colorate (roșii, verzi), pe care se cos des, ca niște solzi, fâșii de până neagră, late. La spate, Lolele au o codiță împletită, legată cu fundiță, iar pe cap poartă o mască specifică, mărginită cu blană de iepure sau nurcă.
La parada organizată anul acesta, vor lua parte peste 180 de Lole – personajele mascate ce protejează lăzile breslelor. Locul de pornire al paradei este sala Thalia și va defila începând cu ora 11.00 pe strada Cetății până în Piața Mare, unde va avea loc spectacolul Lolelor și reprezentații de măiestrie ale personajelor.
Asociația Breasla Lolelor va prezenta toate personajele tradiționale ale breslelor săsești din Agnita, în același mod în care îl prezentau sașii agnițeni odată.
Aceste personaje sunt:
- căpetenia paradei cu cei doi îngerași,
- ursul, ursarul şi coroana cu animale împăiate,
- reprezentanții breslei cojocarilor, căluțul cu călăreț mascat,
- reprezentanții breslei croitorilor,
- jonglerii cu doage de butoaie,
- reprezentanții breslei dogarilor,
- purtătorii de steaguri de breaslă, și lăzi de breaslă.
Legenda Lolelor spune că acest obicei s-a născut în secolul al XIII -lea în vreme ce hoardele tătarilor năvăleau micuțul târg săsesc al Agnitei.
Locuitorii, speriați de urgiile făcute de aceștia s-au refugiat în biserica fortificată. Decimați de repetatele atacuri, foamete și epidemii, bărbații care își pierduseră curajul, dorind să aleagă drumul sclaviei au decis să deschidă dușmanilor porțile cetății.
Văzând acestea, fiica unui blănar pe nume Ursula, s-a îmbrăcat într-un costum de bărbat, pe față o mască demonică, o talangă prinsă la spate și un bici în mână a ieșit în sunete asurzitoare de talangă și bici în fața dușmanilor.
Tătarii, speriați, crezând că este diavolul au intrat în panică părăsind localitatea. De atunci a rămas obiceiul Urzellauf – de la numele fetei – , adică Fuga Lolelor pe străzile Agnitei.
